miercuri, 4 august 2010

Am racit?

Mda aparent am reusit sa racesc la 36 de grade.Ma rog, deocamdata nu-mi curge decat nasul dar restul va veni repede.Faza tare este ca deobicei atunci cand racesc incep si fac lucruri dubioase.Ceea ce o sa povestesc nu o sa aiba vreo logica sau ordine anume ci vor fi doar niste intamplari scrise la 2 noaptea :D
Odata, imi amintesc ca mama primise un ceas-radio-ornament in forma de con din aluminiu.Imi placea mai ales fiindca avea o antena care se ridica si ma jucam cu chestiuta aia intr-una.Fiind racit, in una din bucatile in care ma simteam mai bine, am vazut "ceasul" langa mine si m-am apucat iarasi sa ma joc cu el.La un moment dat mi-am luat mana de pe el si am vazut cum in jurul locului unde fusese mana mea se formasera urme din aburi.Nimic special.Dar eram fascinat.Priveam stupefiat cum urma mainii mele ramane pe ceas si apoi dispare.Dupa ce am repetat procesul de vreo douazeci de mii de ori, am chemat-o pe mama si i-am aratat.Probabil ca aratam de parca descoperisem o noua planeta.Ea a ras si a plecat.Era de parca comisese o blasfemie.Nu mi-a pasat si m-am jucat cu ceasul ala pana s-a stricat intr-un final, probabil in urma multor rugaciuni din partea familiei lui ca sa-l ia Dumneceas (Da, exista Dumnezeul ceasurilor) din mainile mele.
Alta data eram racit calumea si asteptam sa-mi faca bunica un ceai.Deobicei nu sunt un fan al ceaiului dar atunci era de parca nu mai puteam trai doua secunde fara ceai.Ma rog, a venit ceaiul frumusel, s-a asezat pe masa (a se citi a fost asezat [deja nu mai exista nimic in afara ceaiului]) si cand atins cana, BUM! mi-a pocnit in mana.Eu eram ceva in genul CE NAIBA TEMPERAURA AM DE-AM REUSIT SA SPARG CANA???
Nu conteaza ca mai citisem de vreo zece ori ca daca pui ceva fierbinte repede intr-un pahar acesta se va sparge.Ma imaginam mai ceva ca torta umana, radiind caldura, si ma intrebam de ce nu se topea masa.
Oh da si cea mai nerdy faza a mea a fost atunci cand am facut varicela.Eram varza si de-abia ma puteam misca sau gandi dar m-am dus pana la calculator si-am intrat pe wow sa le spun prietenilor ca sunt bolnav :P
Bai daca mai imi amintesc ceva promit ca o sa revin.Deocamdata pace in lume si limonada.Noapte buna, sa visati lumea toata.

marți, 3 august 2010

Endless war

The darkness surrounded the camp like a veil.It was torn apart here and there by the fluorescent lights.My head was hurting and I wished I could go to bed.I had reached the age of 12 three weeks ago and since then I had been travelling towards the camp.I was travelling with a massive group of kids, all being the same age as I was. We arrived at the gates and entered the camp.
That was my first night as a soldier.The first night of my real life.Since our arrival we had undergone intense training in order to earn our place.The Sons of Light.Thats what we were called.Fighting for our world against evil.Our enemies were heartless monsters, they had kidnapped our families and killed them all.They had no emotions or fears so neither did we.We had been taught to hate our enemies, to kill them.All the people I had met were orphans and with each person met, the hatred for my enemy grew.
On the night of my 32nd birthday the sirens came to life and we all knew what was going to happen.It was time.Time we faced our enemies.I quickly geared up and ran to the gates, awaiting to charge upon my enemy.We were a force of good, we were the bringers of justice, we were immortal.
A terrible storm had started and the rain was pouring on top of me but nothing mattered anymore, nothing could stop me from achieveing my goal.The gates oppened and I began to run towards the enemy front.I saw shadows moving through the night and I opened fire.I heard my enemies scream in pain as bullets were ripping through them.I felt what I believed was God giving me power to defeat my enemies.
Our enemies were terrified as they fled from us and didn't even retaliate to our attacks.
Suddenly one of the shadows leaped in front of me and I kicked it in the what I supposed was the head.The shadow fell down and then lightning struck the earth.In front of me lay a wounded woman, bearly breathing.She was nothing like the monsters we had been thought to hate.She had no weapons, no way of defending herself.Lightning struck again and again ripping through the darkness and revealing terrible images of defensless people being slaughtered by "The Sons of Light".The images were burnt into my mind, not being able to understand what was happenng.We were not bringers of justice and goodness, we were cold-blooded killers.It had to stop.
I imediatelly threw down my weapons and my armor running back towards the camp, to stop this massacre.Lightning struck once again, revealing one of my close friends from the camp.When he saw me he imediatelly took aim and fired.At first I felt nothing.Then I felt the bullets passing through me leaving burning trails after them.I fell in the mud and I felt the man's boots on top of me as he marched over me.The second lie had been broken.Then I understood.There was no justice or good in our acts but pure murder.A war for power.Human against human fighting for nothing more than power.
Lightning struck yet again and with its end came mine.The end of a victim of an endless war...

luni, 31 mai 2010

Parlamentul ciomu'

Titlul l-am vazut la realitatea si mi-a placut cum noi desi ajungem mai rau ca Africa inca facem misto de e es intampla.Stiti cum se spune, un american moare cu banii in mana, un rus cu vodca si-un roman cu o gluma.Voi protesta si eu impotriva proprie-mi lene care m-a impiedicat de vreo ceeeeeeeeeeeva timp sa mai scriu ceva.Nu cred ca va pot spune ceva despre ce se intampla pe care sa nu-l fi auzit deja de vreo 10 ori, asa ca hai sa fim romani si sa facem misto.Ma voi ocupa de ce ne intereseaza cel mai tare, greva profilor.Cel mai tare mi se pare faptul ca au pus-o pe termen nedeterminat.Ceva in genul:"Noi suntem puternici si furiosi si facem greva!!! Dar daca ne razgandim?" Heh curajul nostru e infinit.De altfel, traim in continuu suspans, merg sau nu merg maine la scoala?
Pana cand termenul nedeterminat va expira va las pe toti cu bine in vacanta rapida!

vineri, 19 februarie 2010

Autobuzul-ghid de instructiuni

Poate ca isi transporta corpul pana la scoala cu metroul sau, cazul norocos, sunt adusi de diversi (speram ca nu cei care ofera bomboane), dar, pentru cei ce utilizeaza vestitul autobuz,fiind confratii mei, ma simt obligat sa-i ajut cum pot.
Mai intai voi enumera tipurile de soferi, cu avantajele si dezavantajele acestora:
-Testosul
Testosul este genul care respecta frumusel regulile,nu depaseste, nu claxoneaza si opreste ca lumea, drept in statie.
-Avantaje:nu creeaza probleme,e potrivit pentru o plimbare linistita cu masina.
-Dezavantaje:Foarte prost atunci cand te grabesti sau cand e aglomeratie.
-Speed Maniac
Presupun ca ati ghicit cu totii despre cine vorbim.Acest tip prefera sa faca slalom printre masini, face uz repetat de claxonul din dotare, mai are un picut si trece peste pietoni, si goneste spre statie oprind in ultima secunda, provocand caderea tuturor pasagerilor.
-Avantaje:Absolut genial atunci cand te grabesti plus ca, sa fim seriosi, nu-ti place sa vezi cum ii depasesti pe toti din autobuz?
-Dezavantaje:Atunci cand franeaza, daca nu cazi tu, cad altii peste tinesi exista o mare sansa sa faci accident trecand peste sina de tramvai.
Sa trecem acum la tipurile de oameni pe care ii intalnim in autobuz,caci ei sunt cei ce ne tin companie nu?
-Sardinele
Sardinele sunt oamenii care tin sa ne dovedeasca oricand ca, in momentul in care noi credem ca autobuzul e plin ei inca se mai pot inghesui undeva.Si bineinteles ca toti vor fi mandri de ei, exprimandu-se cu expresii de genul "da-te jos ba nehalitule!".
-Odorizantele
Dap, oamenii aceia.Totusi, probabil ca ei sunt mult prea saraci pentru a face o baie din cand in cand si de aia put asa.Cel mai interesant este cand stau fix langa tine si, din pacate trebuie sa mai si respiri din cand in cand.In acele momente,trebuie sa ne inchipuim pe o plaja din Hawaii si sa visam.Este tot ce putem face.
-Sparghatorii de gheata
Atunci cand este o inghesuiala teribila, apar adesea adevarati colosi care din intamplare coboara la aceeasi statie cu tine si iti deschid drumul prin supa de oameni.Tind sa aiba dimensiuni colosale si apar in ultimul moment, chiar cand credeai ca n-o sa mai cobori vreodata.
-Scandalagii
Oamenii cei mai dragi noua care nu pot trai daca nu fac scandal din orice, de la calcatul pe picior la o privire chioras.Cele mai multe exemplare sunt babe si au o voce enervanta, facuta pentru a i se da atentie.
Asta am adunat pana acum, dar promit sa mai revin odata ce informatorii se vor intoarce de pe teren.Aveti grija!

miercuri, 10 februarie 2010

Nu va suparati...

Trecand astazi pe langa liceul nostru vestit mi-am pus o intrebare.Oare personalitatile care au imprumutat numele liceelor de peste tot nu se supara? Pana la urma pe ei nu i-a intrebat nimeni daca accepta sa fie numit un liceu dupa ei.La prima vedere ar parea o onoare sa ai un liceu numit dupa tine dar oare asa sa fie?
Bine, cand e vorba de licee precum Mihai Viteazul sau Vianu intr-adevar este o onoare, dar ce se intampla atunci cand vine vorba de celelalte licee, care nu sunt chiar asa de bune?
Sa luam de exemplu Benjamin Franklin.Persoana Benjamin Franklin a fost un om maret care ne-a luminat, la propriu, vietile pentru totdeauna.Voi mentiona si faptul ca, precum sper ca stim cu totii, a fost american.
Bun, de aici eu vad doua probleme:
1.Am ramas fara oameni? S-au terminat toate personalitatile romane si acum avem nevoie de altele? Personal, mi se pare foarte aiurea sa iei numele unui strain si sa il pui unui liceu.Daca mergem tot asa poate ajungem sa avem liceul Obama si Bush.
2.Eu personal nu cred ca as fi chiar asa de mandru sa stiu ca un liceu de la cuca macaii, care nu are chiar cele mai luminate minti din tara, imi poarta numele...
Probabil ca undeva in Ceruri toate personalitatile lumii se dau mari cu liceele care le poarta numele.Daca asa e, personalitatile noastre sunt cam triste...
Si pe langa licee mai avem si insusi oamenii.Unii dintre noi si-au primit numele dupa bunicul/strabunicul etc. cica pentru a onora persoana in cauza.Bun bun, si ce se intampla atunci cand persoana care a primit numele devine un criminal, sau un ratat? Multa mandrie tuturor.
In concluzie pot doar sa va sfatuiesc sa fiti mandri de numele voastre si sa le dati o valoare din ce in ce mai mare.

duminică, 3 ianuarie 2010

2010 fericit oameni!

Voi incepe prin a va ura un an nou fericit la toti.Sper ca anul acesta sa fie mai bun decat cel ce tocmai s-a terminat.
Acum, sa facem un fel de recapitulare a anului 2009.Pentru mine, ca si pentru toti noii mei colegi, 2009 a fost in acelasi timp un sfarsit si un inceput.Ne-am luat la revedere de la colegii cu care am crescut si alaturi de care am invatat timp de 8 ani.Pentru unii un moment fericit, pentru altii trist.Apoi, mai cu emotii, mai fara, ne-am intalnit noii colegi, alaturi de care vom mai petrece inca 4 ani din viata.Fiindca nu am apucat sa scriu pana acum despre "prima zi" o voi face acum.
Imi amintesc ca, desi incercasem cat de cat sa cunosc lumea, tot nu cunosteam pe nimeni si eram disperat vazand cum toata lumea se lua la imbratisari.Bine, eu eram intr-un fel de faza de denial in care zambeam ca boul intr-una si ziceam ca totul va fi roz.
Apoi, am vazut ca se urca cineva pe scena si incepe sa vorbeasca.Nu intelegeam absolut nimic, de cat ca ne ureaza bun venit si alte d-astea.Apoi m-am prins ca a inceput sa zica clasele si dirigintii.Damn! Si io unde ma duc?
Dintre toate clasele cu litere care se aud clar si nu pot fi confundate eu am picat la F.Awesome!Habar n-aveam daca zisese e sau f sau orice altceva dar lista se termina si io tot acolo ramaneam.Am fugit si eu dupa ultimii care intrasera si i-am urmat.Eram enervat de faptul ca din prima zi o sa fiu ultimul.Nici numai stiu cum am ajuns in clasa.Momentul cand am intrat a fost nasol.Profa se oprise din vorbit si toata lumea se uita la mine.Apoi am auzit-o pe viitoarea diriga spunandu-mi sa stau jos ca prin vis.Am lasat toate planurile atent facute si m-am asezat in prima banca.
Dupa ce ea a reinceput sa vorbeasca m-am uitat prin clasa ca sa vad peste cine am dat.Bineinteles c-a fost inutil.Toti aveau mutre simpatice dar nu m-a ajutat cu absolut nimic.
Acum, dupa jumate de semestru am devenit o familie.Familia 9 F.
Totusi, odata cu trecerea anilor, risca sa se instaureze si monotonia.Zilele incep sa semene, apoi saptamanile si, in cele din urma ajungem sa ne rezumam viata la doar cateva lucruri.Nu trebuie sa lasam asta sa se intample!
Din pacate, viata tinda sa devina monotona uneori dar tine de noi sa ne-o facem mai interesanta.Poate ca va suna infantil, dar faceti din fiecare zi o aventura!S-a blocat tramvaiul si trebuie sa mergi pe jos?Nu te supara, ci ia-o ca pe o provocare.Oare sunt in stare sa ajung acasa pe jos?Ai de facut din nou aceeasi tema?Fa-o intr-un mod distractiv!Incercati sa va faceti tema la mate inventand o melodie pentru fiecare ecuatie si totul o sa fie mai distractiv.
Altfel, vom muri de plictiseala la 20 de ani.
In concluzie, va urez bun venit in 2010, un an nou, plin de provocari de toate felurile!

joi, 10 decembrie 2009

Capul plecat (si gol), sabia...se uita si rade...

Continuam taierea prezentului cu forfecuta criticii...Continuam si luam filmele si jocurile.
Bun asa.Luam filmele intai.Filmele au pornit de la imagini alb-negru si acum ajuns la filme in 3d.Asta ar fi diferenta clara intre atunci si acum,dar mai exista ceva.Din pacate,la fel ca si in muzica, tehnologia in loc sa ajute producatorii, parca i-a tampit pe toti.Inainte un fil bun era bun pentru ca actorii erau buni sau povestea era buna.Acuma taiem poveste, taiem actori taiem chiar si peisajul.Totul se face digital.Nu poti sa-l ai pe Jhoony Depp ca si actor? No problem, il facem pe calulator in secunda doi.Nu putem sa filmam in Alaska ca-i prea departe? Se face si aia.Si cu ce ne alegem?Cica cu un film.Si scenariile parca sunt toate la fel.Ori lumea moare, ori ala se indragosteste de aia si intr-un final apoteotic (cand iti doresti deja sa cada curentul ca sa se intrerupa filmul si sa nu zici ca-i dat banii degeaba) se casatoresc, sau lumea e invadata de ceva/vine apocalipsa (sa nu uitam 2012) ori cineva moare si Vasile puternicu' pleaca si omoara jumate di populatia S.U.A ca sa-l razbune.Cam astea sunt majoritatea scenariilor de azi.Poate mai sunt cateva, dar prea multe nu.Deci, accentul se pune pe cantitate si nu pe calitate.Daca il cumpara macar un om, e bun!Ce-i drept mai exista si exceptii dar rare...Of, cat de rare.
Avansam si ajungem la jocuri.Aceeasi situatie.Aceleasi idei sunt mulse la nesfarsit.Toate jocurile au devenit pur si simplu niste vaci din care se mulge la nesfarsit.Moare vaca?Si ce, noi o mulgem in continuare.
Oare de ce totul tinde sa devina asa de fals?Pana si unii oameni se prefac a fi altceva decat sunt, numai de ochii lumii.Asta mi se pare deja grav.Ca tu sa-ti falsifici imaginea si sa devii altcineva doar pentru ca Vasile x sa te creada, citez manualul de pitipoance, "jmecheritza", inchei citatul, e o prostie.
Probabil ca unii o sa spuna ca nu se mai pot integra, dar pana la urma, daca pentru a te integra undeva trebuie sa-ti schimbi imaginea, inseamna ca tu nu ai ce cauta acolo.
In concluzie oamenii, fiti voi insiva si nu imitati pe nimeni.Toti suntem unici pentru un motiv.
Over and out.